Click here to edit subtitle

La editura ”Pontos” din Chisinau a aparut romanul "Stefan cel Mare. Intoarcerea". Are o prefata si o postfata semnate de doua doamne doctor, Ruxandra Nechifor si Catinca Aghache, cercetatori si critici literari din Iasi. Consultanta literara a romanului este a domnului Andrei Turcanu, dr. ab.in filologie, seful sectiei ”Literatura contemporană” a Institutului de Literatura si folclor al Academiei de Stiinte din Moldova. Consultanti istoricieni ai romanului sunt Ion Negrei, cercetător științific al Academiei de Științe a Moldovei, vice-președinte al Asociației istoricilor din Republica Moldova, Victor Stepaniuc, decanul facultatii “Relatii Internationale si Stiinte politice” IRIM. Redactor este Marcela Mardari, membra a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Coperta este a maestrului in arta, conf.universitar Petru Balan, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. Despre roman sunt scrise cronici in reviste stiintifice, literare si de cultura din Republica Moldova si România.

Romanul este scris în baza legendelor în centrul cărora se află principele Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, Ștefan. Acțiunea romanului se desfășoară pe parcursul a cîteva zile din săptămâna luminată a anului 1457. În acest timp principele Ștefan revine în Moldova. După lupta cu Petru Aron și boicotul sfatului este ales de adunarea populară din Câmpul Direptatea domn al Moldovei.


   În nota sa de la începutul cărții autorul menționează: ”Această carte este scrisă pentru cititorul larg, pentru cei ce în pofida greutăţilor, au rămas în sânul neamului şi pe pământul străbun. Este adresată şi celor plecaţi în pribejie, pe care dorul de casa părintească, de ţara copilăriei cu bunei buni şi părinţi iubitori le sfîşie inimile, chemându-i înapoi.

   S-ar părea că istoria povestită în ea nu are nimic cu ziua de azi, că evenimentele descrise nu ne vizează. Dar prin simplul fapt că este un roman despre Ştefan cel Mare, ea îşi face loc spre cele mai tăinuite şi mai sensibile părţi ale sufletului, unde se cuibăreşte demnitatea.

   S-ar părea stranie abordarea acestui sentiment, care acum este lipsit de valoare, când succesul şi bunăstarea se află după hotarele patriei, iar în ţară bat valuri tulburi. În vacarmul modernist ale masmediei, literaturii şi artei de la noi, plin de huiduieli şi mizerii la adresa părinţilor proprii şi a familiilor despărţite, care nu mai găzduiesc dragostea şi înţelegerea, când scriitorii şi artiştii noştri fac chip cioplit miliardarilor oligarhi şi a “stelelor” de pe covoarele roşii ale străinătăţii, acest roman riscă să rămână neobservat.

   Dupa ce despre Ştefan cel Mare au scris Delavrancea si Sadoveanu, s-ar părea că trebuia să vin cu ceva absolut inedit, în gen postmodernist, cu o colecţie de bancuri despre Ştefan cel Mare, de exemplu, ca să impresionez cititorul şi să fiu în trend. Or, cartea mea se pare ca vine in contradicţie cu moda literară. Este şi într-un fel afectată de patriotism, care deloc nu caracterizează ziua de azi şi se adresează unui ipotetic viitor.

   Şi Vasile Alecsandri, şi Mihai Sadoveanu, şi Barbu Delavrancea, şi Dimitrie Bolintineanu, şi Gheorghe Asachi, şi Ştefan Iosif au scris despre un Ştefan cel Mare în floarea vârstei sau la apusul vieţii sale. Eu am scris despre Ştefan cel Mare şi Tânăr, aducând cititorului istoria intoarcerii lui din exil.

    Această întoarcere acasă ar putea-o face oricare din tinerii plecaţi de răul celor ce au pus mâna pe biata ţară şi îşi fac mendrele, călcând dreptatea, jefuind şi jecmănind pe cei rămaşi la voia boierilor, umilind neamul.”

Autorul romanului a publicat în 2012 la ”Gens Latina” din Alba Iulia cartea ”Dramaturgie” (despre arta scrierii dramatice). Este scenaristul filmului artistic de lungmetraj “Toţi copii domnului”, productie a studiourilor “Artis Film Romania, Moldova Film, Diametral Film, premiera in Romania in 2012, în Republica Moldova în 2013. Feeria sa „Facerea lumii” a fost montată la Teatrul “B.P.Hajdeu” din Cahul (18 noiembrie 2012 – premiera), Teatrul Radiofonic al Companiei „Teleradio Moldova” (9 ianuarie 2005 – premiera), filmată la Televiziunea Naţională a Republicii Moldova (11 aprilie 2004 – premiera), montată la Teatrul Republican cu păpuşi „Licurici”(15 ianuarie - premiera) de A.Lungu –Ţurcanu, premiul Uniunii Teatrale din Moldova pentru cel mai bun rol în teatrul de păpuşi. Drama „Flori de măr” de V.Ţurcanu a fost montată şi jucată timp de trei stagiuni la Teatrul Naţional ”M.Eminescu” (3 februarie 2006 – premiera), fiind menționată cu diploma consorţiului britanic Every Child, premiul III la Concursul Naţional de Dramaturgie 2005. Piesa „Ilinca” de V.Ţurcanu (dramă eroică după eposul novăcesc) a fost montată si jucată in cadrul festivalului de teatru scurt din 1993 la Teatrul din Slănic-Moldova. Feeria „Creanga de aur” de V.Ţurcanu (feerie) a fost montată si jucată la Teatrul “Luceafărul” din Iaşi, in cadrul festivalului tineretului şi la Teatrul de Vară din Costineşti, România 1992. În 2005 apare cicluri de versuri în “Masca”, Chişinău, culegerea “Actori-Poeţi”, “Princeps”, Chişinău, 2005. Este scenarist al primelor trei ediţii ale sărbătorile Naţionale"Limba Noastră".

Pretextul scrierii romanului este criza prin care trece azi Romania și Republica Moldova, diaspora de peste hotare, ce duce la decadenta spirituală, geopolitică, culturală, demografică, economică a neamului. Lucrarea are o legătură directă cu ideea națională, epuizarea potențialului ei. Autorul vede o perspectiva în renascentismul oicumenic. Tema lucrării este cea a intoarcerii acasă, a întoarcerii la origini, a întoarcerii la sine, întoarcerii la sentimentul propriei demnități. Cartea se distinge prin mesajul umanist al demnității umane și al dreptății, prin afrontul mentalității publice de azi, snobiste și antinaționale, cosmopolite și conformiste.

Ștefan cel Mare este conceput de autor ca salvator al națiunii (promotor al dragostei de casa părintească, de glia strămoșească, ocrotitor al mormântului părintesc, fiu rătăcitor, orfan și tată al națiunii, izbăvitor al neamului, apărător al credinței ortodoxe, sabia lui dumnezeu).

Romanul se bizuie pe o documentare, privind contextul geopolitic al perioadei istorice, rolul neasteptat pe care il capata principatul Moldovei prins intre Imperiul Osman si Hoarda de Aur, personajele atestate istoric ca Stefan, Bogdan voda, Oltea, Petru Aron, Vlad Dracul, logofatul Mihu, rascoala lui Leu. Este neordinară corelatia dintre fictiune si document, tratarea aspectelor oicumenice, a bancului istoric cu cateaua Molda din cronica lui Grigore Ureche, a referintelor din Getica lui Iordanes, care si el expune un banc istoric despre venirea gotilor, pe care il combate in urmatorul pasaj, afirmind ulterior ca gotii sau getii sunt bastinasi si nu venetici, argumentelor Mariei Ghimbutas de localizare a oicumenei, ipoteza arheologilor americani despre marele potop din Marea Neagra, studiile haplogrupelor si mitocondriilor la populatia europeana etc.

Ștefan cel Mare în roman este un Iason, care vine să-și întoarcă tronul tatălui. Autorul folosește din abundență legende populare, folclorul. Tratarea eroului este actualizată, modernă, diferită de chipul lui în creația poeților moldoveni Gh.Aschi, V.Alecsandri, D.Bolintineanu, A.Vlahuță, Șt.Iosiv, N.Gane, E.Camilar, A.Paunescu, de „Viața lui Ștefan cel Mare” și „Frații Jderi” de M.Sadoveanu, trilogia „Apus de soare” de Barbu Delavrancea, ca și cel al mamei sale Oltea, cel al lui Vlad Dracul, Petru Aron (care este chiar mai deosebit decit cel al lui Vlad Tepeș), cât și a omului simplu, a moldoveanului de rând (Foca, cantonierul, sătenii din Secuieni, Borzești, Onești, oșteni etc.).

Romanul ”Ștefan cel Mare. Întoarcerea” este un ”roman manifest” al poeticii din ”Dramaturgie” de V.Țurcanu. Prezintă un interes deosebit corelarea dintre personificare și fabulație în construcția romanului, coraportul dintre autor, erou, circumstanțe și cititor, mitul și cosmogonia în roman, tratarea Moldovei ca spațiu post-oicumenic, coraportul prezentului, trecutului și viitorului public al personajului și cititorului, realismul istoric și sur-realismul, fantasmagoricul și grotescul narațiunii, sacralitatea, diabolicul și oniricul în tratarea personajelor, exotica național-istorică a lor, erotica și co-relațiile personajelor masculine și feminine, patologiile, complexele psihologice ale personajelor, corelarea dintre intrigă și peripetie, ludic și joc, eveniment și ritual, natura conflictului și peripetiei, conceptul crono-topic al circumstanțelor dramatice, contextualitatea șituației, corelarea acțiunii fizice și dialogului, ”dulcea limbă moldovenească” a scriiturii, corelarea dintre acțiunea verbală și non-verbală, structura compozițională a capitolului și subiectului, șirul figurativ al evenimentelor și capitolelor, ”bursa valorilor” la care joacă personajele, caracterul lecturării : a) filmicitate imaginativă, b) psihologismul monologului interior al lui Ștefan, al autorului, al personajelor, c) savoarea compozițională - finalitatea capitolului, tempo-ritmul, reveniri, d) eseistica comentariilor, lectura referințelor de la subsol, lectura prefaței și postfaței, consultări cu glosarul. Re-lecturare. Predispunerea cromatică și figurativă a copertei, grafica cartii.

Lucrarea se distinge prin modernitate, contemporanietate și actualitate, prin clasicismul stilistic și neo-clasicismul fenomenologic. Este o apariție fără egal în contextul procesului literar românesc și internațional. Este un act de slujire Patriei, de formare a patriotismului viitoarelor generații.

Romanul este ofertant pentru diverse formate literar-artistice (teatru de opera, dramatic, de papuși, radiofonic, televizat, mediatic etc.), se distinge printr-o filmicitate surprinzatoare și este absolut necesar curriculumul școlar, proiectul politic al viitorului națiunii.

 

Este o carte despre noțiunile de bază ale dramaturgiei. Prezintă viziunea autorului asupra dramei și ”bucătăria” scrieirii pieselor de teatru, scenariilor. Este adresată persoanelor versate, studenți ai facultăților de arte dramatice, filologie și jurnalism, profesorilor de limbă și literatură, membrilor cenaclurilor literare, teatralilor, precum și celor ce vor să-și încerce puterile în dramaturgie. 

Articole, interviuri cu și despre Valeriu Țurcanu le găsiți în secțiunea ”Blog”

Subscribe To My Website

  • Subscribing allows you to get site updates. Your email address will be kept private.
Thank you for contacting us. We will get back to you as soon as possible
Oops. An error occurred.
Click here to try again.